Ziua Drapelului, marcată la Constanța printr-o ceremonie religioasă și militară
Ziua Drapelului a fost marcată la Constanța printr-o ceremonie religioasă și militară. Steagul României a fost arborat pe faleza de la Cazinou, în prezența a zeci de constănțeni și cadre militare.
Militarii din Forțele Navale Române au participat luni, 26 iunie, la ceremoniile militare şi religioase care au avut loc, cu prilejul sărbătoririi Zilei Drapelului Național, la Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Babadag și București.
Ziua Drapelului a fost marcată la Constanța printr-o ceremonie religioasă și militară. Steagul României a fost arborat pe faleza de la Cazinou, în prezența a zeci de constănțeni și cadre militare. De asemenea, drapelul a fost înălțat pe catarg, în acordurile Imului Național, la bordul navelor militare și la sediile unităților militare.
"Drapelul național, noi militarii și toți românii trebuie să-l avem în suflet, nu numai la catarg. Am făcut un ceremonial deosebit aici la Constanța. Un ceremonial de punere în practică a ceea ce facem zilnic la bordul navelor din Forțele Navale. Este un simbol al nostru, al tuturor românilor. La mulți ani, de Ziua Drapelului Național", a declarat contraamiral de flotilă Eugen Cornel Cojocaru, comandantul Flotei și Garnizoanei Constanța.
Istoria drapelului a început în 1848. Tricolorul a fost adoptat, în timpul revoluției ca simbol al națiunii, iar după abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu și instaurarea Guvernului provizoriu de la București, a fost promulgat decretul de instituire a Drapelului Național.
"Povestea drapelului nu este ușoară, nu este una care a fost creată special. A venit din timpuri, s-a adunat, s-a cumulat exact cum este și evoluția societății românești. Fie că au fost vremuri mai bune sau vremuri de război. E bine, sub acest drapel am găsit posibilitatea să ne adunăm, să ne unim forțele. Când vezi cum flutură drapelul avem datoria să ne gândim la jertfa, la eroismul, la teama, la necunoscutul, la cei anonimi care au constituit evoluția istorică a neamului nostru. Este ziua de suflet cea pe care o poartă fiecare român, o inimă de român aceea de a purta drapelul", a declarat Costin Scurtu, director Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” Constanța.
Drapelul național al României este tricolor, cu benzile verticale, începând de la lance, albastru, galben și roșu. Are o proporție de 2:3 între lățime și lungime.
Constituția României prevede la articolul 12, alineatul 1 că „Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu”. Proporțiile, nuanțele culorilor precum și protocolul drapelului au fost stabilite prin Legea nr. 75 din 16 iulie 1994.
Drapelul este foarte asemănător cu drapelul civil al Andorrei și cel de stat al Ciadului, neavând însă nicio legătură cu acestea. Asemănarea cu drapelul Ciadului, care diferă de drapelul românesc doar prin nuanța ușor mai închisă a fâșiei albastre (indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc), a stârnit discuții la nivel internațional: ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizației Națiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul României să nu mai fie arborat la ONU, protest respins deoarece existența tricolorului vertical albastru-galben-roșu ca drapel al României este anterioară existenței statului Ciad., scrie wikipedia.org.
Tricolorul românesc este, de asemenea, înrudit cu cel al Republicii Moldova, acesta din urmă având însă o proporție diferită (1:2 în loc de 2:3), un albastru mai deschis și stema țării în centru.