Marcel Boloș: Egalizarea vârstei de pensionare la bărbați și femei este prevăzută în PNRR
Egalizarea vârstei de pensionare la bărbați și femei este prevăzută în PNRR și acest obiectiv trebuie atins până în anul 2035, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
br />Egalizarea vârstei de pensionare la bărbați și femei este prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență și acest obiectiv trebuie atins până în anul 2035, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
„Egalizarea vârstei de pensionare la bărbați și femei este prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență și acest obiectiv trebuie atins până în anul 2035. Acest lucru este limpede precizat în PNRR și, de asemenea, avem sistemul de facilități – e adevărat, opțional – ca până la 70 de ani cei care rămân în câmpul muncii și sunt activi să avem un sistem de facilități pentru a stimula rămânerea în câmpul muncii și a avea și beneficii suplimentare pentru cei care decid acest lucru, astfel încât sistemul de facilități să continue până la 70 de ani”, a declarat Marcel Boloș la B1 TV.
„Din acest punct de vedere, fiind un jalon care privește reformele din Planul Național de Redresare și Reziliență, nu cred că avem o posibilitate de renegociere și ajustare a jalonului. Componenta de reforme este cea care doar în condiții extrem de bine justificate mai poate fi discutată cu Comisia Europeană, trebuie să existe circumstanțe obiective, pe care le definește regulamentul Comisiei Europene, pentru a putea ajusta și pentru a putea renegocia sau a modifica Planul Național de Redresare și Reziliență”, consideră oficialul.
„Cred că, din acest punct de vedere, lucrurile sunt limpezite și noi trebuie să ne conformăm la ceea ce scrie în PNRR. Într-adevăr, acest jalon este unul mult mai complex. Pe lângă măsurile de egalizare a vârstei de pensionare, pe lângă ceea ce înseamnă sistemul de facilități pentru rămânerea în câmpul muncii și atingerea vârstei de pensionare de 70 de ani, mai prevede și criteriile care țin de contributivitate și de justețe a sistemului public de pensii, mai ales pentru cei care au pensii mici – și al principiului echității sociale din această perspectivă”, a mai spus el.
Întrebat ce sumă ar putea pierde România dacă nu îndeplinește jalonul, Marcel Boloș a explicat: „Valoarea pe care noi o putem pierde și să fie, să zicem așa, plată parțială pentru România în cererea de plată numărul 3 este aproximativ 700 de milioane de euro. Sunt anumiți coeficienți pe care îi mai poate aplica adițional Comisia Europeană pentru astfel de jaloane și ținte pe care le avem în PNRR, deci suma e posibil să fie ajustată pentru a face plata parțială, decizia fiind a Comisiei Europene, și calculele pe care le face Comisia sunt proporționale cu importanța pe care un astfel de jalon o are PNRR”.
