DNA, precizări despre dosarul în care au fost reţinuţi Victor Piţurcă şi Gabriel Ţuţu

Victor Pițurcă și șeful Romarm, Gabriel Țuțu, au fost reținuți de procurorii DNA în dosarul măștilor neconforme livrate Ministerului Apărării.

DNA, precizări despre dosarul în care au fost reţinuţi Victor Piţurcă şi Gabriel Ţuţu
block_5efefbbfb31c9.jpg

block_5efefd6166899.jpgbr />

DNA a anunțat oficial reținerea șefului Romarm, Gabriel Țuțu, pentru abuz în serviciu, trafic de influență și fals intelectual, în dosarul în care fostul selecționer al României Victor Pițurcă a fost reținut pentru cumpărare de influență. În acest dosar - vizând achiziţia de utilaje şi măşti de protecţie în perioada pandemiei de COVID-19 - prejudiciul adus companiei de stat ar depăși 8,6 milioane de lei.

Procurorii susțin că au dispus efectuarea urmăririi penale și reținerea pentru 24 de ore în cazul lui Gabriel Țuțu, directorul Romarm, pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, trafic de influență în formă continuată și fals intelectual. Pițurcă, pomenit în comunicat doar ca „persoană fizică”, e suspectat de cumpărare de influență.
DNA precizează că în această cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Faptele de care sunt acuzați Victor Pițurcă și Gabriel Țuțu
Anchetatorii susțin că, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, în contextul pandemiei de coronavirus, Țuțu Gabriel ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de Victor Pițurcă, în condiții dezavantajoase pentru compania Romarm, două contracte de achiziție publică ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție.
DNA susține că Romarm a fost astfel prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei.
De asemenea, în perioada 19 martie 2020 – 10 aprilie 2020, Gabriel Țuțu ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanții societăților implicate introducerea într-un circuit comercial de livrare măști neconforme către Ministerul Apărării a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului. În plus, el a cerut efectuarea unor plăți către acesta, respectiv 40% din cota de profit rezultată, sub aparența unui contract de consultanță.
În schimb, Țuțu ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din Ministerul Apărării și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct contractele de furnizare, dar și să efectueze recepția produselor respective și să achite la timp facturile.
În acest context, susțin procurorii, șeful Romarm ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei.